ZCR PL    Miercuri, 6 iunie 2018. O zi frumoasă și caldă de vară, parcă în mod special aleasă pentru o nouă manifestare organizată de Centrul Rus de Știință și Cultură din București , care a deschis ediția 2018 a Zilelor Culturii Ruse în România. Manifestare anuală, care se bucură de un interes în creștere din partea publicului român. Iar „orașul aurului negru” este totdeauna prezent în agenda manifestărilor Centrului Rus de Știință și Cultură din două motive: apropierea de București și prezența PETROTEL LUKOIL, principalul sponsor al Zilelor Culturii Ruse. De asemenea, manifestările de la Ploiești ale Zilelor Culturii Ruse  sunt sprijinite constant de Consiliul Județean Prahova și Camera de Comerț și Industrie a județului Prahova.

   Anul acesta, subiectul manifestării de la Ploiești l-a constituit un proiect ambițios: o expoziție comună a costumelor populare românești și rusești, concepută ca un veritabil dialog al acestor costume populare, menit a scoate în evidență ceea ce poate apropia țările și popoarele noastre.Pentru că poporul rus și poporul român au multe lucruri în comun în ceea ce privește folclorul, portul popular.
   Palatul Culturii din Poiești, Sala Coloanelor. Aici se află expoziția de costume populare. Costumele populare românești față în față cu costumele populare rusești. Costume populare  din Prahova, Argeș, Mărginimea Sibiului, Dobrogea față în față cu costumele populare din Kazan, Nijni Novgorod, Tula, Kargopoli, Duhobori. Vizitatorul poate constata cu surprindere multe asemănări. Aceleași motive geometrice, aceeași paletă largă de culori.Parcă aceste costume ar vrea să transmită același mesaj. Un mesaj de apropiere, de dragoste, de prietenie.
   Începe festivitatea de deschidere. D-na Natalia Mujennikova, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură din București are primul cuvânt. De la bun început, domnia sa ține să menționeze esențialul:între România și Rusia sunt multe lucruri care mai mult ne apropie decât ne despart. Cei 140 de ani de relații diplomatice româno-ruse sunt o dovadă în acest sens. În ceea ce privește lucrurile care ne apropie, d-na Mujennikova menționează sprijinul adus la nivel de județ Prahova de conducerea Rafinăriei PETROTEL LUKOIL, în frunte cu d-l Andrei Bogdanov, la toate acțiunile care s-au desfășurat (și se vor desfășura, n.a)  în cadrul Zilelor Culturii Ruse.De asemenea, manifestările de la Ploiești din cadrul Zilelor Culturii Ruse s-au bucurat de sprijin din partea Camerei de Comerț și Industrie a județului Prahova.
O surpriză plăcută: d-na Mujennikova mă menționează în mod special pentru activitatea mea în domeniu: „Prin articolele sale publicate în presa rusă și română, prin activitatea sa în cadrul Centrului Rus de știință și Cultură, domnul Marian Rădulescu este un mesager de seamă al județului dumneavoastră, un militant al dezvoltării relațiilor ruso-române.” Stimă și respect pentru onoarea acordată!
   În cuvântul său, d-l viceprimar al municipiului Ploiești, Cristian Ganea, menționează că, la nivel local, activitatea economică ( reprezentată de PETROTEL LUKOIL și de Camera de Comerț a județului Prahova) precum și activitatea culturală, printr-un program bogat de manifestări, înseamnă noi pași de apropiere între România și Federația Rusă.
   D-l Andrei Bogdanov, directorul PETROTEL LUKOIL Ploiești, mărturisește că, văzând expoziția de costume populare, s-a întrebat: „Unde sunt costumele rusești și unde sunt costumele românești?” Întrebare perfect justificată, deoarece asemănările dintre costume sunt evidente. Tocmai pentru a scoate în evidență asemănările care pot apropia țările și popoarele noastre, d-l Bogdanov spune că aceste manifestări vor continua în viitor. Iar PETROTEL LUKOIL va fi în continuare principalul sponsor al acestor manifestări.
   D-na Tatiana Davîdova, muzeograf și etnolog, face o prezentare amănunțită a costumelor rusești care fac parte din colecția privată a muzeului Suduk. Domnia sa insistă mult asupra motivelor populare, asupra combinațiilor de culori, asupra tuturor elementelor tehnice care evidențiază costumele populare din Nijni Novgorod, Tula, Kazan și alte zone folclorice ale Rusiei. D-na Davîdova menționează la rândul său asemănările dintre costumele rusești și românești, definindu-le ca „elemente comune de suflet, de tradiție și de istorie comună”.
   D-na Roxana Manolache, din partea Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, menționează de la bun început că „portul tradițional este o marcă a identității”.Domnia sa , la fel ca antevorbitorii săi, scoate în evidență elementele comune din costumele populare rusești și românești: motivul solar, motive florale, elementele geometrice.
   Vizitarea expoziției de costume este o încântare. Vizitatorii, deja puși în temă după explicațiile date de oamenii de specialitate în discursurile lor, privesc deja cu ochi de cunoscător costumele expuse. Iar d-na Tatiana Davîdova și d-na Roxana Manolache sunt totdeauna gata totdeauna gata să vină cu explicații suplimentare. Totuși persistă întrebarea pusă de d-l Andrei Bogdanov: „Unde sunt costumele rusești și unde sunt costumele românești?

Costum Marginime

costum rus 1

costum rus 2

costum RO 2


   Întrebarea este justificată. Pentru că, așa cum s-a spus la acest eveniment, sunt multe asemănări, multe elemente comune între portul tradițional românesc și portul tradițional rusesc. Multe elemente comune între mărcile identității popoarelor român și rus.

   În discuția pe care am avut-o cu d-na Mujennikova la finalul evenimentului, am constatat că, orice am face, sunt mult mai multe lucruri care ne apropie decât lucruri care ne despart. Și că este necesar să facem tot ce ne stă în puteri pentru necesara apropiere între țările noastre!

MR+ NM